vremuri mai bune....

soldati, asa ne vedem toti, intro lupta de gherila continua, intrun noroi din care nu mai iesim, uitam sa zambim, judecam gresit soarele ca straluceste prea tare si ne tine pe la umbra pana vin autobuzele cu aer conditionat, strangem din dinti si ne afundam in lupta urbana dusa tacit cu semeni la fel de indiferenti cum sunt vegetarienii in fata la mcdonald's! nimeni nu mi-a cerut parerea de aceea o spun fara sa menajez vreo minoritate, pur si simplu suntem prea conectati la suprafata sa putem ajunge dedesubt, unde sunt lucruri solide! n-avem mai mult de 2 maini sa intindem, deci rabdarea trebuie sa depaseasca sentimentul asta izbavitor de impacare cu putin, daca eu nu vreau mai mult de la mine, de ce sa vrea altcineva! asa ca mai usor cu nationalismele, si cu diverse convingeri dreapto-stango-semi-centrale-ultra-totalitariste, nu ajungem nicaieri..loc ar trebui sa existe pentru toti, doar e democratie, nu?