un pic de decenta!

speram, muncim, mai speram putin, incercam sa gandim, pierdem vremea, iar mai muncim si apoi vine ziua in care incasam prima pensie...doamne cat sperat si muncit mai am pana acolo. parca bucurestiul e mai fericit cand ploua, parca asfaltul e mai primitor cand e negru decat acel gri distrugator pentru sinapsa dintre ochi si depresie. da! ma aflu in acea ipostaza in care nu ma pot satura de mancat paine goala desi stiu ca pot sa ma bucur de alimente gustoase preparate in cantitati mici de fermieri devotati! dar stai....food for thought...right? sau asta fac acum si a devenit un asa mare cliseu ca nu mai stiu pe ce lume traiesc? iar incep cu intrebarile....viata mea irelevanta a ajuns iar in partea aia a ciclului intitulat "curiozitati indiferente pentru muritorul de rand", dar asta-s eu, cu bune...cu rele..doamne cate rele! dar asa e...nu alegi sa fii cine esti...ar spune o persoana impacata cu esecurile din viata-i! ce-i drept nu-ti alegi consecintele dar pe alea le suporti, ca deh! nu te-a cumparat nimeni de pe o barca venita din africa si te-a batut pana ai inteles cum sta treaba cu culesul bumbacului! damn i hate hollywood...nu stiu de ce...mai erau si niste reclame, dar aberam si nu e sanatos pentru ochiul antrenat.

mi-e greu sa ma hotarasc...geaca, bluza, tricou, pantaloni scurti...slapi..adidasi...la naiba, vremea asta isi face de cap cu mine...isi bate joc de instinctele mele de anticipatie....ieri pantaloni scurti, azi geaca, maine umbrela? nici nu mai stiu ce sa cred...ma simt ca-n emisiune la nenea ala cu mustata care arata masina si te intreaba cat costa...si cel care nimereste cat mai aproape de pretul corect pastreaza masina! ciudat mod de a hotara castigatorul, dar cand exista reguli ne supunem lor pentru ca ne mandrim a fi civilizati si ca avem apa curenta! god i love my life!