can you hear me now?

unele inimi sunt facute doar sa ceara...si cand nu mai primesc sa se revolte...alte inimi sunt facute sa dea...si cand sunt certate sangereaza...dar na...asa-i in tenis...nimeni nu cere ce i se intampla si cursul vietii te duce pe cai nebanuite...e bine sa iei viata asa cum este ea si cu incredere in tine sa-ti spui ca poti trece peste orice obstacol..iar cand nu poti sa-l treci, il ocolesti...am invatat de la viata ca orice experienta e una memorabila, ca orice vis merita visat si ca orice dorinta implinita e un moment de bucurie de nedescris...de la un cub de ciocolata la cea mai fericita intamplare, de la orice zambet pana la ultima lacrima pe care ti-o mai poti stoarce din tine si parca nu-i destul...daca ma intriga oamenii? nicicum..ii iau asa cum sunt ei si ma bucur de ce pot invata de la ei...daca bucur oamenii? nu stiu...n-am un buton de like..daca ma mandresc cu mine? normal ca o fac...macar eu! daca am regrete? o gramada...de la faptul ca n-am alergat dupa ultimul autobuz pana la ultima oara cand am tacut din gura desi trebuia sa vorbesc...dar cui ii mai pasa in ziua de azi....toata lumea stie sa ceara...sa ceara..si sa ceara mai mult...iar cand fantana seaca...ca comenteze...inca nu stiu de ce m-am nascut...inca nu stiu daca vreau sa aflu...dar stiu ca vreau sa descopar si sa invat cat mai multe...si spun sincer ca daca maine n-am sa mai fiu sper sa se zica numai de bine...n-am nevoie sa apar in carti...n-am nevoie sa fiu dat exemplu...n-am nevoie sa incarc constiinta altora cu mine...dar nici nu vreau sa trec ca apa printre pietre...un nimeni...si nu..nu ma las calcat in picioare