ana

daca as sti cu ce sa incep jur ca viata mea ar fi mult mai simpla in secunda asta....dar sunt atat de incurcat incat nu-mi doresc decat sa-mi stoarca cineva din mine ultima picatura de suflet si s-o puna intro sticla si s-o vanda cui vrea s-o cumpere...chiar ma simt ca un strut cateodata...dar aflu de fiecare data ca nimic nu trece daca bagi capul in pamant...sau desi stiu ca apa e mica, totusi sar in cap...si cu ce ma aleg? cu norocul ca inca sunt in viata...n-am multe dorinte...chiar nu am, dar vin in cascada...daca nu se implineste una, clar nu ajung la cealalta....si la naiba cu toate planurile...si cu tot...i miss my old self...ala care era prea plin de el sa dea atentie si importanta mediului inconjurator, care desconsidera orice briza si orice vorba ii era indiferenta...e rau sa ajungi cu picioarele pe pamant si sa nu te gandesti ca totusi platesti ceva acum ca asta e pretul pentru ceva ce ai facut sau poate ca e mai rau...ca e o plata in avans...ca poate o sa fie si bine...dar inca..inca...la naiba...totul e greu, nu stiu in ce parte sa ma duc...si mai rau, acum n-am cum sa trag inapoi toate mainile intinse dintrun singur motiv...stiu sigur ca o sa ma intorc cu mana goala...recunostinta in lumea mea nu exista in ambele sensuri, eu nu uit niciodata, altii o fac! si poate sunt prost, batut in cap, prost, foarte prost...dar asa sunt...asta o fi defectul meu...dar cui ii pasa atat de mult incat s-o si arate, dar sa si faca ceva...sau sa poata face ceva...

o gura de aer proaspat, cat pentru o zi...asta o sa fie ziua de luni...cand nimeni n-o sa stie ce e cu mine, anunt de pe acum ca n-am sa am telefon la mine, vreau doar liniste si muzica...vreau sa aud clar versul "everyday i die again, and again i'm reborn" vreau sa stiu ca "i can breathe"....vreau sa-mi indeplinesc o dorinta...si vreau sa ma bucur zicand ca stiu pentru ce am muncit...si ca am vise care se implinesc...sa fiu convins ca nu exista soarta, ci doar eu si puterea mea de a-mi implini visele...

trag linie...trebuie sa fac curat!