fantastic

cine si cand a convenit ca numaratorile pleaca in sens descrescator, de la cifra mai mare, de obicei zece, la cea mai mica..in general unu, adica inteleg clasamentele, topurile...astea da! avem nevoie de suspansul pe care ni-l ofera, dar revin la dilema de la inceput...si nu stau sa descos acum un sistem de valori, asta ar insemna ca gasesc o explicatie, si literalmente scriu ce gandesc...ceea ce nu e tocmai foarte departe de adevar, dar iar ma incurc in teorii!

logica tinde sa vireze spre dreapta lasandu-ne undeva, pe un drum judetean la o borna intermediara, poate la trei sau la patru sute de metri....cu un sir de copaci mai mult ciopliti decat aranjati pe o parte si pe alta a drumului, evident privati de sursa lor de viata, frunza. si cat vezi cu ochii in jur un pamant plin de buruieni care parca-si asteapta cu dor si rabdare omul care stie ce sa-i faca si cum sa profite de potentialul sau! dar pamantul n-are voce, asa-i? cate ar spune daca ar avea cum..cate a vazut, cate a simtit si prin cate a trecut...imi aduce aminte de bunici, sau de stra-bunicul pe care l-am prins in viata si care-mi spunea cum a scapat de bombardamente in 1917..ce an...ce vremuri...ce oameni! si totusi totul e uscat, doar vine iarna, ne pregatim sufleteste sa induram frigul si odata cu el si petrecerile zapezii, in general fara zapada, dar totusi asociate cu patura asta alba si pufoasa care in bucuresti capata diverse culori ciudate cu trecerea orelor...si revin la cere fara glas care ne-ar spune atatea...de ce n-avem un dictionar, nu ne-ar fi mai usor sa gestionam toate daca am putea sa vorbim cu ele? sau comunicarea in loc sa ne fie un atu devine o lipsa pentru majoritatea aflata in criza de materie cenusie si de capacitatea de corecta articulare si acordare din punct de vedere sintactic si morfologic? minunea literei "k"....dumnezeule!!! apogeul comoditatii, si da! al prostiei!!! oarecum asociate! uita-te in jur! toate vorbesc!