snowflakes

afara e o vreme de poveste....singura conditie ramane ca povestea trebuie sa fie in-door! si poate sa inceapa cu un ceai...stiu! vanilie si caramel...god knows i love lipton! ce-i drept ma lupt cu o carte de cateva saptamani, uite ocazia s-o infrang! of fluturii astia, cum mai zboara si iarna? e bine sa stiu ca inca exista! imi amintesc de copilarie, cand ii spuneam mosului poezii la geam sa-i multumesc pentru cadouri! of, melancolia asta! raman cu ceaiul..nu schimb pe ceva mai tare, e prea devreme! se schimba vremea...se schimba vremurile, se schimba oamenii...neschimbate insa raman asteptarile si poate atitudinea mea fata de anumite situatii! n-am pe cine sa iau cu mine ca tare as iesi sa fac un om de zapada! poate alta data....m-am uitat in jur si am vazut multa liniste, multe amintiri, multe regrete..multe conflicte care ard mocnit....perioada asta, se spune, ar trebui sa aduca o stare de fericire, de bucurie! dar suntem atat de intoxicati si de satui de hrusca...incat nu prea ne mai intereseaza! o observatie pertinenta: am constatat faptul ca, pentru o majoritate obositoare, sarbatorile de iarna inseamna sau provoaca imediat amintirea acestui sezonier de succes care culege neobosit folclor tematic apoi il paseaza maselor avide de ler si seara de craciun! ce-i drept nici nu putem sa ne delectam cu vocea si vorbele lui uzzi in ajunul craciunului, bine....e absurd ce zic...dar spuneam mai sus ce a ramas neschimbat!