viziune

ironia sortii vine totusi din paralelismul dintre dorinta si conditie...echilibrul aici exista si nu exista..si oarecum ca un menisc solutia rasuna in timpan intro maniera mecanic de cruda..si anume "strange din dinti"....cum se intampla de obicei poate ai vrea sa muncesti in costum la piata victoriei dar muncesti in halat la piata obor...sau ca vrei sa petreci sarbatorile la viena sau paris dar te multumesti cu bucuresti...atunci ai momente in care gandesti ca nimic in viata nu e corect si ca dintre toti blestematii de pe pamantul asta tu te-ai ales cu bucata cea mai mare...asta e senzatia, si e totusi...normala...poate si indreptatita...niciodata n-am considerat corect sa mi se arunce in fata ca exista oameni care o duc mai rau decat mine...sa inteleg ca ar trebui sa-mi doresc sa fiu undeva prin africa si sa nu stiu ce sunt pantofii? sa nu ma fi incaltat niciodata ca sa pot spune ca sunt nemultumit? nu mi se pare totusi normal...cine a inventat replicile astea idioate...mi s-a mai intamplat sa aud ca alti copii si-ar dori sa manance ciorba de peste...sau te miri ce mancare din carne de oaie...si acum ce...ar trebui sa-mi fie rusine si sa fiu recunoscator pentru asta..si totusi sa mananc ceva ce-mi provoaca greata si reactii adverse? unde-i logica in chestia asta? pentru ca la un moment dat, indiferent de cat de selecti, inteligenti si evoluati ne-am considera...la baza facem aceleasi lucruri...si absurditatea nu e o insusire tocmai necesara...sa nu zic obligatorie!

dar sa ne intoarcem privirile asupra situatiei crunte cu care, involuntar, multi dintre noi ne-am confruntat azi...o mama a intarziat doua ore jumate acasa de la munca pentru ca autobuzul n-a mers mai repede si copilul a murit de foame! un copilas a stat pe la usa pentru ca fratele mai mare a mers pe jos de la liceu ca nu venea autobuzul! o batranica a murit pentru ca ambulanta n-a avut pe unde sa vina in 3 minute sa-i salveze viata! din fericire alimentele perisabile nu s-au stricat pentru ca a fost frig! o pustoaica si-a luxat glezna pentru ca oricum nu stie sa mearga pe tocuri si a alunecat pe gheata! un politist a muncit mai mult decat de obicei pentru ca pe carosabil s-au produs evenimente care depasesc experienta soferilor, dar oricum politia rutiera n-are nicio scuza, personal i-as pune la munca cot la cot cu minerii in valea jiului! alte zeci, poate sute de batrani au stat in case rabdand de foame pentru ca era mult prea greu sa ajunga sa-si cumpere paine..si asa mai departe..micile drame care ne alcatuiesc societatea si dau motive de existenta stirilor de pe la televizor...culmea e ca pe la noi uimirea e mare...si parca e datorata sindromului alzheimer...tot timpul ne trezim ca ne-o luam dar de fiecare data nu putem sa ne explicam de ce? logic si normal ar fi...sa fim pregatiti din orice punct de vedere pentru orice situatie...si teoretic suntem...dar cum se intampla ceva...cum ninge..cum ploua..cum se inunda ceva...reusim sa rezolvam problema in urmatoarea saptamana...dar totusi sa ramanem optimisti si sa fim multumiti ca nu locuim undeva pe malul oceanului sau la poalele unui vulcan...dumnezeu stie ce ne-ar fi asteptat cu ocazia unei eruptii sau unui tsunami! asa ca...spun...constient contrar primei parti...sa zicem mersi ca altii pot muri in chinuri..inecati de tsunami sau arsi de lava in timp ce noi scapam cu o glezna luxata sau cu o aripa indoita!