from the place where normal things don't happen very often

e timpul pentru o gura de aer, pentru un scop si pentru un zambet...vremea trece si de pastrat nu pastram decat amintiri....scrise in minte sau digital, ca doar suntem in era corespunzatoare...in rest tindem spre adevar si frizam cu perfectiunea. ironia ne face sa mai scapam de ridurile greutatilor neajunsurilor cu care imperfectiunea inadaptarii sociale sau personale ne loveste constant precum picaturile de ploaie intro zi fericita de vara...numim ciudat absolut tot ce nu intelegem...si, desi am evoluat de la arsul pe rug, exista alte moduri prin care martirizam sau suntem martirizati intro societate bazata pe conceptii gresite, prejudecati si calorii nocive....si metafora continua...pentru ca e bine sa ai un scop..un motiv...personal sau unitar, dar in acelasi timp sa nu uiti ca incursiunea asta prin viata nu e ca la aprozar unde pui legumele pe raft si vin altii si platesc pentru ele...ne diferentiem de animale pentru ca nu le intelegem intru totul si totusi un punct de vedere relativ este fix ce avem nevoie in raport cu misterul care se afla dincolo de usa de la bloc! dar uneori nu ne putem abtine sa exploram necunoscutul fara sa realizam totusi ca necunoscut inseamna si urmatorul minut doar din simplul fapt ca nu prea avem cum sa stim ce se intampla in urmatoarea clipa, ce situatie si ce potential poate avea....nu stim sa profitam de clipa...eu pur si simplu incerc sa traiesc momentele frumoase la maxim si in felul asta timpul nu mai curge asa repede si in plus amintirile imi dau o senzatie placuta! viata e mai mult decat drumul spre servici si inapoi spre casa opt ore mai tarziu!