spune nu concluziilor

nu sunt decat un copil tampit care se implica din nevoie de atentie si mai toata viata mea, de cand mi-o amitesc, am stiut sa obtin atentie mai mult sub forma de apreciere din partea celor din jur, tot timpul am incercat, si mi-a si reusit, sa fiu acolo, sa impac pe cineva, sa alin....si eram cel mai fericit cand cineva zambea si primeam un multumesc. si asa stiu sa fiu in continuare, pentru ca asa am invatat si pe langa mine oricum altii n-au prea venit sa-mi spuna ca o sa fie bine...m-am adaptat sa fiu eu, si din nefericire momentan nu sunt capabil sa sesizez alte chestii si ma omoara asta, doare cateodata cand mi se spune ca am intrecut masura, fara sa vreau o fac, si o fac cu intentii bune. normal ca ma atasez repede, instabilitatea mea sentimentala e de vina, si cum ziceam...lipsa de atentie! de obicei zic ca fac alegerile cele mai bune cand ma gandesc ca pot fi langa cineva si nu realizez ca insist mai mult decat este cazul pentru ca acel cineva nu merge pe aceeasi lungime de unde cu mine si vrea cu totul altceva!

asa ca imi car in continuare crucea si inca astept o lume a super-eroilor...o lume a mea! stiu ca mai e mult, stiu ca vor mai fi multe greutati, stiu ca am de trecut peste multe dar cel mai important este faptul ca stiu ca intro zi o sa le arat tuturor de ce sunt in stare, nu vreau sa planga nimeni dupa mine, nu vreau sa ma regrete nimeni, inca n-am murit! vreau doar sa ma ridic peste toate si sa trec si eu macar o data pe locul 1!