printre randuri

sa pui apa intrun pahar sa-l vezi cum se umple, rezultanta experimentului fiind aspectul distorsionat al lumii de dincolo de paharul plin, distorsionat pana la neinteles, evident! uneori e aiurea sa te simti singur, sa vrei sa ceri un sfat si sa nu stii la cine sa apelezi, sa incerci si apoi sa vezi cat de dezinteresat esti privit! cel mai nasol e sa faci promisiuni pe care stii ca n-ai sa le tii! defectele astea numite naivitate si incredere...au trimis multe vase pe fundul marilor aparent calme! se contureaza din ce in ce mai clar faptul ca fiecare e pentru el, urmarile nu vor fi decat amabilitati mondene...

dilema...

n-ar fi pacat de caramizi daca ne-am inchide intre ziduri? n-ar fi pacat de vise daca nu le-am urmari? n-ar fi pacat de potential daca ne-am multumi cu ce avem? n-ar fi pacat de soare daca ne-am feri de lumina? n-ar fi pacat de lacrimi daca le-am irosi? n-ar fi pacat de noi daca ai fi departe? n-ar fi pacat de muzica daca s-ar opri? n-ar fi pacat de ploaie daca n-ar da viata? n-ar fi pacat de sentimente daca n-ar fi impartasite? n-ar fi pacat de viata daca am ramane cu intrebari? n-ar fi pacat daca n-am sti cum af fi fost? n-ar fi?...

the roots feat erykah badu you got me

Roots ft. Erykah Badu - You Got Me
Vezi mai multe video din Muzica

lumina

e o zi dinaia care incepe....brusc! si totusi nu stii daca se mai termina, te regasesti la marginea stropilor de ploaie intrebandu-te unde ai gresit! cand moare si speranta mai ramane loc doar pentru lumanari, regretele au fost inghitite de mult...si totusi pamantul se invarte, cu sau fara aprobarea noastra....dream big, otherwise your reasons won't matter to anyone! chiar pe locul in care acum cativa ani se vedeau razele viitorului meu acum n-au ramas decat un drum inchis si un om cu un furtun care uda iarba...pur si simplu nu mai am rabdare, si cand imi pierd rabdarea nu mai vad bine...si toate trec, raman doar niste pietre de care-mi doresc sa scap de cand ma stiu! inghit in sec la fericirea din vitrina si totusi ma multumesc cu fericirea mea care inca nu m-a parasit! da-mi doamne puterea sa pun piedica oamenilor pe strada, ca ma simt ca un superman gone wild! sportul, spun ei, ne face mai buni, ne cladeste caractere si ne formeaza, eu spun doar ca ne rupe oasele si uneori ne da o masa mai buna intrun club, restul tine de presa! momentan raman intre un pian si un saxofon...

from the zone where normal things don't happen very often

de pe marginea trouarului, pe o bordura mai curata, satul de praful adus de vant si de intunericul adus de noapte, privi ceasul insistent cateva secunde. dezmeticit parca de uimirea cu care constata trecerea timpului indeasa mana in buzunar dupa pachetul de tigari din care scoate inca zece minute care i-ar putea aduce fericirea in viata, dar cine sta sa contorizeze raportul dintre felul in care fumatul afecteaza longevitatea. satul de lume isi pune tigara in gura, in timp ce constata stupefiat ca bricheta se impotriveste sec poftei sale de fum. "another one bites the dust" isi zice in gand aproape in acelasi timp in care un pic nehotarat cere un foc unui trecator. primeste, spre satisfactia proprie, focul mult dorit de la un om mult prea grabit in ganduri sa remarce ca pustul de pe bordura poarta poate, cel mai ciudat outfit posibil pentru o noapte fara ocazie! adica nimic de comentat poate in afara faptului ca palnia din cap nu prea se potriveste cu bluza de pijama cu emblema lui superman si cu pantalonii 3/4 suflecati pana undeva sub gat, motiv pentru care nici din tigara nu poate trage calumea! intrigant poate fi motivul, sa fi pierdut vre-un pariu? sau poate in inconstienta sa nu-si realizeaza ridicolul! n-are secrete, isi spune parerile de cate ori i se da atentie si e ascultat cu interes de obicei cand vorbeste singur! se ridica brusc de pe bordura dupa ce-si arunca tigara pe strada, provocand caderea palariei neconventionale, moment in care exclama uimit cu voce tare "aici erai? te astept de cand era lumina"...

maybe

dar de ce sa-mi smulg eu parul din cap, cand pot sa fiu calm si indiferent...nu? bine...indiferenta asta...chiar streseaza uneori, dar ne acceptam si calitatile si defectele, totusi cand iti cumperi dacie zici mersi ca ai cu ce sa mergi desi e o dacie...it'll get you there! ce atatea figuri?????? backbeat, apa rece, o urma de soare, sezlong, plictiseala, cola, gazon artificial, apa, fotbal si la 2 noaptea treaz peste tastatura...si asa s-a dus si ziua de 21 iunie...putin a fost, mult a trecut! si totusi ceva lipseste din peisaj, probabil pictorul s-a sinucis inainte sa termine capodopera vietii mele si uite asa am ramas cu goluri in jur, dar na! life is what you make it? deci arta poate fi un moft! mai aud si o salvare pe geam, nu e a mea, 112 nu merge in directia mea, am alte rute! planuri noi asteapta confirmare, un pic de curaj, cineva cu o mana care sa impinga situatia spre motive mai interesante! ce pot sa zic...n-am plecat!

cam asa ceva

de obicei constiinta se impaca foarte usor cu alcool, suferinta se inmoaie tot cu alcool, durerea, saracia, esecul...da tot alcoolul le rezolva! oda alcoolului! cine l-a descoperit merita sa fie acolo sus langa inventatorul rotii si langa cel al focului! la naiba!!! sfanta treime!! si uite si cum mai torn si o blasfemie...dar, ce mai e nou? la capitolul glume bune...parerea mea! alte capitole au fost inchise, desi, de obicei daca lasi ceva la fiert prea mult risti sa te alegi cu un terci! so far so good, adica decat nimic...uneori mergi pe ideea ca gunoiul unuia poate fi comoara altuia, ca deh! nimic nu se pierde...idei, concluzii, amanari si etichete....insistam cu termenul de valabilitate...you'll never sing the same if the teeth ain't your own... cine stie..poate in acest timp cuiva la un colt de strada chiar i-ar folosi o haina mai groasa, dar nimic nu se leaga...de ce oare? unde esti ma lipiciule? hai sa semnam, sa devina legal! da-mi doamne puterea sa merg pe apa, sa ajung mai repede la munca si mai da-mi un stoc nelimitat de sosete si un cont pe o insula plina de cutii postale! nu cred ca cer mult...mai trag o data aer in piept si sar, nu inot prea mult pe sub apa si nici nu renasc atunci cand ajung iar la suprafata....dar e asa bine in apa putin rece...imaginatia curge la vale cu avant....urmeaza urmatorul deal...altitudine provocatoare, viteza determinata! buckle up!

cu o aroma distincta de tei

cainele cand isi da seama ca i-a sosit clipa, cauta un loc intunecat si isi asteapta sfarsitul in liniste. omul, tradat de semenii lui, se refugiaza in singuratate. prin clasa a patra am invatat ceva despre un stejar sufocat de buruieni care s-a inchis in sine! cel care intinde mana e considerat cersetor, despre cel care ajuta se crede ca are si alte interese! soarele straluceste...da! asta face, doar ca uneori suntem pe partea cealalta a planetei sau pe partea cealalta a norilor, ce sa facem? sa incercam sa fim tot timpul deasupra norilor in mers, pentru a sta tot timpul il caldura soarelui? ar fi putin dificila, sufocanta chiar, singuratatea asta, plus ca am uita frumusetea noptii, a stelelor, racoarea ei si faptul ca ne-am intelege mai bine fara sa vedem nimic in jur, am conta mai mult pe noi! daca am lipsuri? destule! daca as vrea ceva numai pentru mine, de care sa ma bucur si apoi sa ma impac cu ideile si provocarile vietii? si totusi cine contabilizeaza dorintele, cine aude toate rugaciunile si de ce tot timpul se gasesc legaturi cu divinitatea? individualismul este un concept al neincrederii? cate lucruri pe care le uram trebuie sa facem sa putem ajunge sa facem ce iubim? suntem oare intrun joc, in care trebuie sa ajungem la un anumit nivel sa putem avea acces la ceea ce ne dorim? exista viata dupa moarte? drujba sau coasa? rambo sau rocky? dorinta sau comanda? oricum orice combinatie variaza intrun raport procentual care creeaza nuante de tot felul! nu ne ramane decat sa ne bucuram de micul dejun si de orice zambet sincer!

gesturi

imi bate ceva in cap...ma mananca..asa...nu stiu..sau un pot sa gasesc cuvintele sa descriu senzatia completa..parca doar imagini...ceata si dorinte, vise neimplinite si un sentiment de reusita unde altii au esuat...unii chiat lamentabil! doar incredere, altceva nu cer, cu totii meritam prima sansa, nu? ce sa zic...cu cat esti mai intelept, cu atat iti dai mai bine seama ca pe lume exista multi oameni deosebiti, oamenii de duzina nu observa nicio deosebire intre semenii lor...printre cele mai frumoase lucruri sunt cele pe care ti le sufla nebunia si apoi le scrie ratiunea, dar fiecare proceseaza informatia prin filtre proprii...combinatiile pot fi nenumarate, pragmatismul in sine difera in functie de momentul in care intra in scena, imi aleg strict dreptul de a ignora! de aici inainte toate se intampla pe neasteptate...pe spate imi sta scris "fara semnalizare, fara frane, doar cu o dorita apriga de a nu fi pus in situatii imposibile", pentru ca ajuns in situatia de a fi fara scapare, apar sclipirile de geniu si frica ne perfectioneaza si ascute simturile...

inceput de ganduri

si dupa o perioada de dat cap in cap cu logica, ajung aici sa asez cuvinte noi cum au pus astia borduri in bucuresti, adica scump si multa mizerie! norocum meu ca macar compensez cu vigilenta. introvertit si conservator de valori subapreciate incarc atmosfera in cunori grele de toamna, nuante gri si penumbre...uneori timpul trece uimitor de greu si nu inteleg ce facem cu el, vrem sa-l valorificam cum stim mai bine dar cum impartim totul? cum stim ce e mai bine, si de ce nu ne ajuta sufletul sa luam deciziile cele mai potrivite...speranta moare ultima? uneori moare fara sa ne dam seama inainte sa incepem constructia....semnele de circulatie exista doar pe drumurile publice...drumul vietii e lipsit de indicatoare, si la curbele periculoase mai iesim de pe carosabil...mai rar autostopisti si sa nu mai vorbim de harta...cerul e prea complicat sa-l putem descifra asa usor...avem experti pentru asta:)...nimic nu se pierde, totul se transforma! uneori as vrea sa transform in ce vreau eu tot ce pierd....