stars

there's nowhere to run, no place you can go, nowhere you can hide where you won't be found, there's no place on earth where you could lay low, wherever you are i will track you down, there's no way in hell i would let you leave, let you just get up and walk out on me, there's no way on earth, hell would have to freeze more than twice before i will let you go....

oglinda?

si dupa o dimineata lunga cu urari de "la multi ani" printre "ai grija" si "distractie placuta"...n-am uitat sa-mi pun crema si gelul de dus in bagaj, fast forward pana undeva intro camera cu o chestie rulanta plina de bagaje si deja un alt aer european, mai european....un card pentru transport in comun si uite-ma printre stropii reci de inceput de toamna undeva la 12 grade celsius...dar nu! ziua asta nu mi-o strica nimeni si nimic...si vine asteptatul tren...rosu...seamana cu sageata noastra albastra doar ca-i rosie...si hotel...si dus...si niste ganduri, apoi calcule...14.30 cet! usor spre iesire...spre alt puls, cu aceleasi casti si aceiasi adidasi pe care-i iubesc! si doamne cate "strasse"...si doamne cata ciocolata!!! si evident inghetata...si apoi un pranz specific...cred ca in bucatarii e un concurs...hai sa vedem cat de mult putem intinde halca asta de carne de vita? oare asa o fi?...hmm..17.30...cum trece timpul....si ce-mi place metroul din viena, te duce unde vrei tu...te duce chiar si la un stadion pe care canta u2! si dupa ce intri in stadion mai intai esti uimit de multime, si cum ridici capul in sus vezi ce n-a mai vazut lumea: the 360 tour stage! si dupa ce stai cu gura cascata undeva la vreo 5 minute, iti explici ce e in jur si apoi zici "stai! sunt aici, am reusit!" incepi sa-ti spui ca urmeaza ce cu siguranta va fi seara anului pentru tine, daca nu cumva chiar seara vietii de pana acum....si incepe, e un vis devenit realitate, sunt 4 oameni care canta pe ceva parca venit de undeva din armaggedon, din film, sunt 4 oameni pe care 30 de ani i-au tinut impreuna si i-au facut sa defineasca muzica prin tot ce sunt si tot ce fac...2 ore trec cum trecea odata schumacher peste linia de sosire...si ma lasa in mijlocul multimii cu o intrebare "chiar am fost aici?", uimit, aproape surd, aproape fara glas, aproape in lacrimi....and back to the underground...si-mi zic "o noapte ca asta trebuie sarbatorita ca atare" asa ca ma opresc la primul burger king unde ma indop cu junk-uri, doar e petrecere! si ora 1 ma gaseste inapoi in dus...cu un singur gand "ce viata, in 12 ore tre sa fiu la munca"(1 am in viena inseama 2 am in bucuresti;) )...si somnul ma ia cu castile in urechi.....si pe display se mai vede "chase & status we just bought a guitar remix" care ma adoarme intro speranta...6 jumate si inca 7 statii inapoi spre locul care plimba bagaje pe banda rulanta, pe usa scrie austrian airlines....pe ceas scrie 11.15 si deja simt praful cotidian al capitalei patriei mama...cand ies si fac semn la taxi ma gandesc doar "a fost adevarat?" si ajung acasa...si constat socat ca nu am apa calda....iar! dus? logic! dureros...si din nou, uimit, aproape surd, aproape fara glas, aproape in lacrimi...ma sterg, ma imbrac si ma urc in autobuz! se compara? n-as zice...imi fac loc sa cobor, aceleasi casti...aceeasi melodie...o doamna in fata mea ma roaga s-o ajut sa-si coboare caruciorul cu cumparaturi...si o fac, azi vreau sa fiu bun! si iata-ma, iar plin de sperante si de avant in fata unei vitrine cu prajituri de la cofetaria ana din piata dorobanti...si cer de 50 ron prajituri...respectiva se uita la mine si se face ca n-aude suma...ma repet "de 50 de lei"...se uita femeia aia la mine de parca banii mei nu stiu sa cumpere ce cantareste ea acolo....jur ca-mi venea sa-i zic vreo doua...sa-i aduc aminte ca-si tine painea la frigider sa fie buna si a doua zi...sau si mai rau...dar cum am facut si acolo..ma abtin si aici...ce bine e sa fii acasa!

versuri

sper sa iti fie dor de mine cand ma asculti, cand te gandesti la noi sa nu poti sa ma uiti....poti sa apartii oricui, nu e treaba mea, stiu ca o sa iti gasesti pe altcineva, dar chiar si asa sa simti ca este altceva...ca nu sunt eu si ca ai vrea sa fie asa.....sa fiu in mintea ta in fiecare zi mereu, tot ce ai in jur sa iti spuna doar numele meu...orice film, prieten, om sau carte...sa-ti povesteasca despre mine inca o parte...de lucrurile bune atunci cand n-o sa fiu, sa iti dai seama cand o sa fie prea tarziu.......

e cu noduri in gat asta...cine stie...eu doar zic...what else is there?

sa te gandesti doar la mine mereu...si ce ai in jur sa iti spuna doar numele meu, mereu...

from the place where normal things don't happen very often

e timpul pentru o gura de aer, pentru un scop si pentru un zambet...vremea trece si de pastrat nu pastram decat amintiri....scrise in minte sau digital, ca doar suntem in era corespunzatoare...in rest tindem spre adevar si frizam cu perfectiunea. ironia ne face sa mai scapam de ridurile greutatilor neajunsurilor cu care imperfectiunea inadaptarii sociale sau personale ne loveste constant precum picaturile de ploaie intro zi fericita de vara...numim ciudat absolut tot ce nu intelegem...si, desi am evoluat de la arsul pe rug, exista alte moduri prin care martirizam sau suntem martirizati intro societate bazata pe conceptii gresite, prejudecati si calorii nocive....si metafora continua...pentru ca e bine sa ai un scop..un motiv...personal sau unitar, dar in acelasi timp sa nu uiti ca incursiunea asta prin viata nu e ca la aprozar unde pui legumele pe raft si vin altii si platesc pentru ele...ne diferentiem de animale pentru ca nu le intelegem intru totul si totusi un punct de vedere relativ este fix ce avem nevoie in raport cu misterul care se afla dincolo de usa de la bloc! dar uneori nu ne putem abtine sa exploram necunoscutul fara sa realizam totusi ca necunoscut inseamna si urmatorul minut doar din simplul fapt ca nu prea avem cum sa stim ce se intampla in urmatoarea clipa, ce situatie si ce potential poate avea....nu stim sa profitam de clipa...eu pur si simplu incerc sa traiesc momentele frumoase la maxim si in felul asta timpul nu mai curge asa repede si in plus amintirile imi dau o senzatie placuta! viata e mai mult decat drumul spre servici si inapoi spre casa opt ore mai tarziu!

inchisoare

sa fiu sincer..iti trebuie un decodor sa ma intelegi..pentru ca de ceva timp sunt in antiteza cu mine...si singurul lucru pe care il stiu e ala ca nu mai am regrete..traiesc evaziv si nu mi-e frica sa pierd totul...n-am sa-mi cer scuze pentru ca sunt eu cum nici tu n-ar trebui sa iti ceri scuze ca te fascineaza intrun mod obscur ce scriu aici...nimic nu mai e cum era si nimic nu va fi cum inca este...e un dinamism universal greu de explicat in cuvinte care nu descriu senzatii....insipid..asta e caracterizarea zilei...in asteptarea noptii in care caldura isi lasa urmele peste un creier deja satul de ce se intampla in jurul lui...nu e cazul sa mai gasesi explicatii cand nu isi mai au rostul..am renuntat un timp sa imi pun intrebari...zic sa caut raspunsuri pentru un timp...totusi...ce mai e firesc?

un pic de decenta!

speram, muncim, mai speram putin, incercam sa gandim, pierdem vremea, iar mai muncim si apoi vine ziua in care incasam prima pensie...doamne cat sperat si muncit mai am pana acolo. parca bucurestiul e mai fericit cand ploua, parca asfaltul e mai primitor cand e negru decat acel gri distrugator pentru sinapsa dintre ochi si depresie. da! ma aflu in acea ipostaza in care nu ma pot satura de mancat paine goala desi stiu ca pot sa ma bucur de alimente gustoase preparate in cantitati mici de fermieri devotati! dar stai....food for thought...right? sau asta fac acum si a devenit un asa mare cliseu ca nu mai stiu pe ce lume traiesc? iar incep cu intrebarile....viata mea irelevanta a ajuns iar in partea aia a ciclului intitulat "curiozitati indiferente pentru muritorul de rand", dar asta-s eu, cu bune...cu rele..doamne cate rele! dar asa e...nu alegi sa fii cine esti...ar spune o persoana impacata cu esecurile din viata-i! ce-i drept nu-ti alegi consecintele dar pe alea le suporti, ca deh! nu te-a cumparat nimeni de pe o barca venita din africa si te-a batut pana ai inteles cum sta treaba cu culesul bumbacului! damn i hate hollywood...nu stiu de ce...mai erau si niste reclame, dar aberam si nu e sanatos pentru ochiul antrenat.

mi-e greu sa ma hotarasc...geaca, bluza, tricou, pantaloni scurti...slapi..adidasi...la naiba, vremea asta isi face de cap cu mine...isi bate joc de instinctele mele de anticipatie....ieri pantaloni scurti, azi geaca, maine umbrela? nici nu mai stiu ce sa cred...ma simt ca-n emisiune la nenea ala cu mustata care arata masina si te intreaba cat costa...si cel care nimereste cat mai aproape de pretul corect pastreaza masina! ciudat mod de a hotara castigatorul, dar cand exista reguli ne supunem lor pentru ca ne mandrim a fi civilizati si ca avem apa curenta! god i love my life!

hai sa dam mana cu mana

si cum tara asta si-a insusit ca sport national plansul de mila, peste cateva ore, noi...masele, urmeaza sa ne deplasam catre sectiile de votare arondate sa ne punem stampila in dreptul celui despre care noi credem ca ne va salva! doar ca, noi romanii, uitam un mic detaliu...si anume faptul ca noi nu prea vrem sa fim salvati pentru ca n-am mai putea sa ne plangem de mila, adica, cum ne mai manifestam noi ca o ducem rau, cum ne mai smulgem firele de par ramase din cap cand nu stim cum va fi ziua de maine.....si cel mai rau...ce o sa facem noi cand n-o sa mai avem pe cine sa injuram, despre cine sa comentam sau pe cine sa dam vina ca noi, romanii, inca o data suntem pe primul loc numai la fapte rele si la lucruri nerealizate, cand altii prospera de pe urma noastra si noi niste comozi preferam sa parlamentam....sa fim seriosi! problema nu e cu cine vom vota, pentru ca indiferent de urmatorul nostru presedinte noi ne vom complace in starea in care ne aflam pentru ca e mai bine sa comentam decat sa facem ceva sa mearga. asadar, daca de maine am incerca sa fim mai buni, mai intelegatori, mai corecti si mai putin falsi..cu siguranta am progresa pe plan personal si apoi daca ne-am implica mai mult in ceea ce facem, nu doar in a astepta remuneratie, in a pandi ziua de salariu cu siguranta s-ar schimba mai multe...dar nu prea avem ce face..pentru ca tot timpul e mai bine sa faca altul toata treaba pentru noi in timp ce noi il putem critica pentru ca nici macar nu ne-am obosit sa explicam ce vrem...cati dintre noi stiu clar ce vor, nu de la cei din jur, dar de la ei insisi? ramane o intrebare! si inainte sa aratam cu degetul hai totusi sa aruncam o privire sincera in oglinda si sa ne intrebam "ce pot sa fac eu ca sa fie mai bine" nu depindem de un presedinte, nu depindem de nimeni!

dilema...

n-ar fi pacat de caramizi daca ne-am inchide intre ziduri? n-ar fi pacat de vise daca nu le-am urmari? n-ar fi pacat de potential daca ne-am multumi cu ce avem? n-ar fi pacat de soare daca ne-am feri de lumina? n-ar fi pacat de lacrimi daca le-am irosi? n-ar fi pacat de noi daca ai fi departe? n-ar fi pacat de muzica daca s-ar opri? n-ar fi pacat de ploaie daca n-ar da viata? n-ar fi pacat de sentimente daca n-ar fi impartasite? n-ar fi pacat de viata daca am ramane cu intrebari? n-ar fi pacat daca n-am sti cum af fi fost? n-ar fi?...

sandcastles

intre o saltea si o patura ma desfasor in toata splendoarea mea si nu mi-e usor sa nu ma intreb unde a trecut timpul...parca ieri tragea mama de mine sa ma duca la gradinita, si dupa aia prima zi de scoala cu ghiozdanul ala ridicol, si apoi orele de matematica din clasa a 5-a, imi aduc aminte ca m-am dus in camasa, si poate din cauza asta am dat de inteles ca as fi cine stie ce om serios si m-a pus diriga seful clasei, dar ca de obicei cand vine vorba de mine...aparentele inseala...si apoi a venit clasa a 7-a cand aproape in acelasi timp a venit ziua aia pe care n-am s-o uit niciodata, era 27 februarie si eu cu colegii mei beam bere la cutie in ora de fizica, pana s-a prins profu...si perioada in care m-am apucat de sport...si prima accidentare serioasa...de nu mai puteam sa merg...si de tedi...si apoi examenul de capacitate...vai ce provocare care mi-a pus indiferenta la incercare....si liceul...inceputul depravant al existentei mele si in acelasi timp perioada care mi-a deschis ochii despre cat de grea e viata in general..si cine mai bine sa-mi arate ca viata e rea decat cel care mi-a dato....dar destul despre...mine...dragostea s-a intamplat si ea...si ca orice lucru bun in viata..a venit...m-a ranit si a plecat...ma gandeam azi...ca e nevoie de curaj sa iubesti si de bautura sa uiti....si au trecut anii..pe parcurs evident a aparut si facultatea...si primul job..si al doilea job...si tot asa..si petreceri si distractie..si amintiri placute..si scoala..prietenii...dezamagiri....si uite asa...mi-am scris amintirile in cateva randuri..si cum sa nu iti spui in sine "parca ieri am facut si asta"....

ciudata firea asta umana...care limiteaza fericirea la lucrurile pe care ni le dorim sau pe care vrem sa le facem....ma intreb daca exista persoane fericite asa...din senin. poate e dilema mea..sau poate chiar exista pe undeva unul cu creierii pasteurizati care e fericit ca e fericit..habar nu am..

piese de lego, ce usor era cu ele...le imbinai si iesea ceva...daca repetai schema poate-ti iesea un elicopter sau un castel...daca le puneai dupa capul tau uneori ieseau niste aberatii....ceea ce se aplica si in viata reala...care ciudat..tot din caramizi dinastea e facuta..care uneori se imbina..alteori nu..uneori zidul devine prea mare si te inchide..alteori e prea fragil si se prabuseste...cam asta e viata..."sunt baloane de sapun...iar ce simti tu lasi in drum"

lost

asa e viata asta, dezamagiri peste dezamagiri peste dezamagiri peste dezamagiri, si cand spui ca s-au terminat toate ghici ce? din nou dezamagiri! 2 mai 2006....n-am sa uit niciodata ziua aia, n-am sa uit niciodata cum si cat imi doream sa ma calce o masina...ziua in care am pierdut ce-am avut eu mai de pret, am pierdut, dupa 7 ani fiinta de care eram cel mai atasat, era ziua mea, eram clasa a 7a cand a aparut el in viata mea, si era asa mic si dragalas, si timpul ne-a tinut unul langa celalalt pana a ajuns sa ma dea jos din pat, era prietenul meu care ma intelegea si se uita ca prostul la mine, am atatea amintiri placute cu el, si inca mi-e dor de el...foarte dor! ziua asta n-a facut decat sa-mi aminteasca si mai mult de el...de tedi al meu....damn..memories can hurt sometimes...chiar ma intreb uneori de unde mai am puterea asta...de unde mai gasesc in mine taria de a mai schita un zambet...si totusi toate trec si ma bucur de amintiri cum stiu mai bine. si totusi mi-e greu sa nu ma intreb in continuare de viata lui, daca e bine? pe unde e? ce s-a intamplat cu el? n-am de unde sa stiu, si cred ca astea sunt unele din intrebarile pe care i le-as pune, pe langa alte "de ce"-uri mai mult sau mai putin importante discutiei, dar chestia asta nu m-a lasat niciodata in pace...e greu sa pierzi de langa tine o fiinta, mai ales una careia te-ai dedicat cum ai stiut tu si care iti multumea pentru fiecare clipa de atentie pe care o primea...mi-e dor de el!

dulceata asta de catelusa mi-a trezit sentimente puse la pastrare undeva departe..si m-a pus pe ganduri, si cu siguranta m-a inrait, iar..pentru ca incep din nou sa-mi amintesc lucruri..si incep iar sa gasesc motive...si vreau sa se termine toate...

...i simply need you!

help!

pentru ca unii din noi il vor acolo!!!!

faithless nates tune

the greatest enemy will hide in the last place you would ever look

wherever you don't want to go...is where you will find him!

what is it that you're afraid of mister green?

why are you doing this to yourself jake? good day jake! you got to get out! you gonna die in the tiniest place jake! shhhh!!!! good bye jake! AFTER YOOOOU!!!! you've got to go! no no no no no!!! in a minute jake! stop stop!! it wasn't a minute! it's time jake! i'm scared! i gotta get out! i can hear you! this place is so tiny! i can hear you! what? i can hear you! i'm on to you! who takes care of the good times jake? we're a team! we're best pals jake! you wanna get rid of me? you know life without me? you don't know life without me! do you know life without me? NO! because it doesn't exist! they talk about me, jake? no! because i don't exist! tell your friends about me then, jake! i protect you...i protect you! i control you! if i say "do" you obay! if i say you're scared...you're scared!!!! been listening to the other side haven't you? jake listening to the people that want to hurt you jake! new people..new! not old friends like me! people you shouldn't trust! not me..i've been your friend forever! since the beggining! get rid of them jake! forever! they're the enemy, not me! they're new i'm old, i stay they go, i say you do! you do! you're weak without me! weak! it's us against them jake! it's us against them! i'm coming to get you! you wanna get rid of me jake? you wanna make a enemy out of me? you wanna get rid of me? do ya'? do ya'? you wanna get rid of me? me me me? boom! ha!......ha ha ha! still here jake! how long have i looked after you? you can't win this one without me! oh no no no! you know why? i am you! you ain't me! the greatest con that he ever pulled, was makin you belive that he is you! you ain't me! i am you! you're not me! come on, start! your best fuckin friend! i am you! you don't control me, i control you!

you come to my house with a loaded gun? you speak to me like i'm a fuckin idiot? what's your game? what's your game? speak to me! speak to me or i'll kill you like the fucking dog that you are! fear me! fear me! fear me! fear me! fear me! fear me! fear me! fear me!

oh i know you're still there! cause i can feel you dying! i can hear you! tappin me! for a little nutrition! now who's cluckin for a fix? think it's a little tight in there! do you? well, you're not wrong! cause the walls are moving in! no food here! not today sunshine! my eyes are open and the restaurant is closed! jog on! slow it off! find someone else to fill your pipe, someone who won't see you comin! or know when you're there!

you think i'm an evil man, don't you? think i don't know your fuckin game? you think i don't know what you're doing? well i do! i know your game! i see your game! i am your game! you don't play by the rules mister green! you like to play silly games with my head, don't you? i'm a fuckin survivor! a winner!

THE GREATEST CON HE EVER PULLED WAS MAKIN YOU BELIVE THAT HE IS YOU!!!

jay-z brooklyn we go hard

diferente

la alegere

sau de ce nu