oglinda?

si dupa o dimineata lunga cu urari de "la multi ani" printre "ai grija" si "distractie placuta"...n-am uitat sa-mi pun crema si gelul de dus in bagaj, fast forward pana undeva intro camera cu o chestie rulanta plina de bagaje si deja un alt aer european, mai european....un card pentru transport in comun si uite-ma printre stropii reci de inceput de toamna undeva la 12 grade celsius...dar nu! ziua asta nu mi-o strica nimeni si nimic...si vine asteptatul tren...rosu...seamana cu sageata noastra albastra doar ca-i rosie...si hotel...si dus...si niste ganduri, apoi calcule...14.30 cet! usor spre iesire...spre alt puls, cu aceleasi casti si aceiasi adidasi pe care-i iubesc! si doamne cate "strasse"...si doamne cata ciocolata!!! si evident inghetata...si apoi un pranz specific...cred ca in bucatarii e un concurs...hai sa vedem cat de mult putem intinde halca asta de carne de vita? oare asa o fi?...hmm..17.30...cum trece timpul....si ce-mi place metroul din viena, te duce unde vrei tu...te duce chiar si la un stadion pe care canta u2! si dupa ce intri in stadion mai intai esti uimit de multime, si cum ridici capul in sus vezi ce n-a mai vazut lumea: the 360 tour stage! si dupa ce stai cu gura cascata undeva la vreo 5 minute, iti explici ce e in jur si apoi zici "stai! sunt aici, am reusit!" incepi sa-ti spui ca urmeaza ce cu siguranta va fi seara anului pentru tine, daca nu cumva chiar seara vietii de pana acum....si incepe, e un vis devenit realitate, sunt 4 oameni care canta pe ceva parca venit de undeva din armaggedon, din film, sunt 4 oameni pe care 30 de ani i-au tinut impreuna si i-au facut sa defineasca muzica prin tot ce sunt si tot ce fac...2 ore trec cum trecea odata schumacher peste linia de sosire...si ma lasa in mijlocul multimii cu o intrebare "chiar am fost aici?", uimit, aproape surd, aproape fara glas, aproape in lacrimi....and back to the underground...si-mi zic "o noapte ca asta trebuie sarbatorita ca atare" asa ca ma opresc la primul burger king unde ma indop cu junk-uri, doar e petrecere! si ora 1 ma gaseste inapoi in dus...cu un singur gand "ce viata, in 12 ore tre sa fiu la munca"(1 am in viena inseama 2 am in bucuresti;) )...si somnul ma ia cu castile in urechi.....si pe display se mai vede "chase & status we just bought a guitar remix" care ma adoarme intro speranta...6 jumate si inca 7 statii inapoi spre locul care plimba bagaje pe banda rulanta, pe usa scrie austrian airlines....pe ceas scrie 11.15 si deja simt praful cotidian al capitalei patriei mama...cand ies si fac semn la taxi ma gandesc doar "a fost adevarat?" si ajung acasa...si constat socat ca nu am apa calda....iar! dus? logic! dureros...si din nou, uimit, aproape surd, aproape fara glas, aproape in lacrimi...ma sterg, ma imbrac si ma urc in autobuz! se compara? n-as zice...imi fac loc sa cobor, aceleasi casti...aceeasi melodie...o doamna in fata mea ma roaga s-o ajut sa-si coboare caruciorul cu cumparaturi...si o fac, azi vreau sa fiu bun! si iata-ma, iar plin de sperante si de avant in fata unei vitrine cu prajituri de la cofetaria ana din piata dorobanti...si cer de 50 ron prajituri...respectiva se uita la mine si se face ca n-aude suma...ma repet "de 50 de lei"...se uita femeia aia la mine de parca banii mei nu stiu sa cumpere ce cantareste ea acolo....jur ca-mi venea sa-i zic vreo doua...sa-i aduc aminte ca-si tine painea la frigider sa fie buna si a doua zi...sau si mai rau...dar cum am facut si acolo..ma abtin si aici...ce bine e sa fii acasa!

bagaj

un adevarat ritual, trei zile m-am gandit ce tricou sa-mi iau la mine, cu ce sa ma imbrac si toate cele...si mi-am luat intrun final inima-n dinti...mi-am pus tricoul in geanta, blugii lungi, se pare ca e cam frig de-asta mi-am luat si o geaca, sa nu mor de frig pe acolo...prosopul meu pufos, nelipsita periuta de dinti si da omenire...crema de fata! pe aia si gelul de dus le pun maine dupa ce la folosesc(da raman fara gel de dus si sampon:D), si cam asta-i bagajul....dar visele...cate vise!!! le-am indesat si pe ele acolo...si iar ma gandesc la coincidente si la faptul ca ajung iar in orasul ala minunat cand e ziua mea....fun fact, ei? si ca sa inchei...da...megan fox e mai hot decat adriana lima!;)

oracol

cand va bate vantul peste parul tau, sa-ti aduci aminte de numele meu!

inca o declaratie

sunt la un regim de slabit pe baza de alcool, pana acum am pierdut 2 zile!

sambata, recensamant!

intrun oras cosmopolit precum bucurestiul nostru, intro lume dinamica si lipsita de secunde vitale, incalcita si imbacsita de praf, aici sociologii isi pot incrunta sprancenele de sub ochelarii lor fara rama si pot pune la punct o idee noua in lumea clash-ului si a fuziunilor de neinteles, si anume terapia de socializare prin inghesuiala....e peste tot...in trafic, la cozile astea nenorocite(sindrom de care nu mai scapam), prin autobuze....si cel mai rau...cel mai rau! in cluburi. care-i faza frate? ne inghesuim ca sunca presata in ambalaj sa asteptam cate 20 de minute sa ajungem in fata barului unde orice am fi dorit sa comandam, uitam si visam apa plata...si nici te mai bucuri de faptul ca esti acolo, sa nu mai zic de distractie, cand defapt..tot timpul petrecut acolo nu faci decat sa fii atent sa te feresti de altii, sa te feresti de tocuri(doamne cum doare daca te calca vreunul), si sa cauti aer sa-l respiri...e vorba de eticheta aici, nu? i'd take no label right now! in fine...get your game right...nu-mi mai aglomerati viata!!!!

declaratie

there comes a time in man's life when he has to step up and take what belongs to him!

shame

well there’s three versions of this story mine, yours and then the truth...and we can put it down to circumstance, our childhood, then our youth...out of some sentimental gain i wanted you to feel my pain, but it came back return to sender....i read your mind and tried to call, my tears could fill the albert hall, is this the sound of sweet surrender?

what a shame we never listened...i told you through the television...and all that went away was the price we paid...people spend a lifetime this way...oh what a shame...

so i got busy throwing everybody underneath the bus...and with your poster 30 foot at the back of toys-r-us...i wrote a letter in my mind, but the words were so unkind, about a man i can’t remember...i don’t recall the reasons why, i must have meant them at the time, is this the sound of sweet surrender?

WORDS COME EASY WHEN THEY'RE TRUE......

ana

daca as sti cu ce sa incep jur ca viata mea ar fi mult mai simpla in secunda asta....dar sunt atat de incurcat incat nu-mi doresc decat sa-mi stoarca cineva din mine ultima picatura de suflet si s-o puna intro sticla si s-o vanda cui vrea s-o cumpere...chiar ma simt ca un strut cateodata...dar aflu de fiecare data ca nimic nu trece daca bagi capul in pamant...sau desi stiu ca apa e mica, totusi sar in cap...si cu ce ma aleg? cu norocul ca inca sunt in viata...n-am multe dorinte...chiar nu am, dar vin in cascada...daca nu se implineste una, clar nu ajung la cealalta....si la naiba cu toate planurile...si cu tot...i miss my old self...ala care era prea plin de el sa dea atentie si importanta mediului inconjurator, care desconsidera orice briza si orice vorba ii era indiferenta...e rau sa ajungi cu picioarele pe pamant si sa nu te gandesti ca totusi platesti ceva acum ca asta e pretul pentru ceva ce ai facut sau poate ca e mai rau...ca e o plata in avans...ca poate o sa fie si bine...dar inca..inca...la naiba...totul e greu, nu stiu in ce parte sa ma duc...si mai rau, acum n-am cum sa trag inapoi toate mainile intinse dintrun singur motiv...stiu sigur ca o sa ma intorc cu mana goala...recunostinta in lumea mea nu exista in ambele sensuri, eu nu uit niciodata, altii o fac! si poate sunt prost, batut in cap, prost, foarte prost...dar asa sunt...asta o fi defectul meu...dar cui ii pasa atat de mult incat s-o si arate, dar sa si faca ceva...sau sa poata face ceva...

o gura de aer proaspat, cat pentru o zi...asta o sa fie ziua de luni...cand nimeni n-o sa stie ce e cu mine, anunt de pe acum ca n-am sa am telefon la mine, vreau doar liniste si muzica...vreau sa aud clar versul "everyday i die again, and again i'm reborn" vreau sa stiu ca "i can breathe"....vreau sa-mi indeplinesc o dorinta...si vreau sa ma bucur zicand ca stiu pentru ce am muncit...si ca am vise care se implinesc...sa fiu convins ca nu exista soarta, ci doar eu si puterea mea de a-mi implini visele...

trag linie...trebuie sa fac curat!

mission

in this room of darkness i ain't undercover, that won't stop my prowess rub off to another...elevating higher as my body's moving lower....now i've reached my element, you better move over!

liber...

so in the words of marvin gaye.....what's going on? pai....soarele arunca in continuare acele lui incinse si parerile sunt impartite intre mai bine acum decat iarna si mai bine iarna decat acum...fiecare cu ce-l doare...pe mine ma dor mai multe...mi-e dor de cola in cantitati industriale, recunosc ca aproape un pahar luni noaptea a fost senzational, dar cate putina cola o apreciez mai mult! dar imi fac ambitia...rezist...sanatatea prima, este?

another turning point, a fork stuck in the road...time grabs you by the wrist, directs you where to go....so make the best of this test and don't ask why...it's not a question, but a lesson learned in time..

da!

‎- Mama! Am implinit 16 ani! Inseamna ca pot sa ma
vopsesc, sa-mi fac parul, sa cumpar cosmetice...
- Stii Vasile.. nu trebuie...

vis

couldn't live without you when i tried to roam...

la nimereala

iar m-am trezit? era si cazul...cred...bai si e ciudat de cald si azi parca n-am chef sa exist in prea multe locuri, dar stii cum e.....cand n-ai de ales...mai faci si sacrificii...paradis frate! am fost prins in discutii ciudate, s-a urmarit o situatie in care sa fiu incomodat...experienta m-a scos din menghina! si daca nu ma ajuta experienta dadeam pagina la "i don't really give a fuck" si acolo prea putine sanse sa miste in fata mea!!!! recunosc, indiferenta mea face sa apuna pana si cele mai sincere sau solemne zambete...sunt bun cu ea cum era hendrix cu chitara si maradona cu balonul rotund...si nu e o aparare...e un atac! n-am de ce sa ma apar...trebuie sa cobor dupa lapte....cerealele astea nu vor sa se duca ele, desi vor sta comode in lapte...probabil o s-o fac si pe asta...incepe febra concediului...defapt concediul nu ma intereseaza asa mult...dar in timpul concediului am ziua aia pentru care am muncit tot anul...pentru aia mor de nerabdare...si doamne, deabia astept!!!

evidence

ten commandments, twenty-four hours...the thirteenth floor was missing in the towers.....hm, i thought i shouldn’t be here....i stayed an extra day because they said it’s leap year...who’s the wolf in sheep’s clothing? fuck it, the rabbit hit the drum and kept going...each word is the church and minister....approach, i coerce the listener so listen up...kicking park bench rhythms up till i visual a flow, i stay at home sick and visit her.....radio, i visit station nights...it’s kinda like their fucking visitation rights, this ain’t the place for my face in lights....i’m tight driven living in the fucking shadowless life...i dilate like pay attention...slow flow just to rose when mentioned...i didn’t die lately, ijust slept on bed springs...can’t define people, i just see dead things....

versuri

sper sa iti fie dor de mine cand ma asculti, cand te gandesti la noi sa nu poti sa ma uiti....poti sa apartii oricui, nu e treaba mea, stiu ca o sa iti gasesti pe altcineva, dar chiar si asa sa simti ca este altceva...ca nu sunt eu si ca ai vrea sa fie asa.....sa fiu in mintea ta in fiecare zi mereu, tot ce ai in jur sa iti spuna doar numele meu...orice film, prieten, om sau carte...sa-ti povesteasca despre mine inca o parte...de lucrurile bune atunci cand n-o sa fiu, sa iti dai seama cand o sa fie prea tarziu.......

e cu noduri in gat asta...cine stie...eu doar zic...what else is there?

sa te gandesti doar la mine mereu...si ce ai in jur sa iti spuna doar numele meu, mereu...

blame it on london

cam asa sunt azi...impart motive...elucidez mistere...ingrop morti...trag aer in piept si o iau de la capat, n-am timp de resemnare...ma misc prea repede si nimic nu ma trage in jos...cine vrea sa creasca...creste pe langa mine, cu mine, prin mine...da! sunt calea...the way! o dimineata cu ganduri marete si cu o sclipire gen "ti-am spus eu"....cred ca e replica mea preferata in anumite situatii...si o pandesc de multe ori...in anumite situatii o fac intentionat...sa ma minta cine vrea, dar toti stiu la ce ma refer, toata lumea constientizeaza satisfactia momentului in care au dreptate! daca-mi pare rau? am zis mai sus ca n-am timp! my house, my rules! schimba locatia si adaptez regulile, nu ma impun peste tot...dar ma mulez pe concept...ideea de baza fiind..iti place bine..nu-ti place, uite usa! acest "ti-am spus eu" e o senzatie...musca o piersica si simte gustul cum te invadeaza...si ai sa intelegi!

o calatorie la granita imaginatiei cu neconceputul, cu o intrebare in buzunar si cu bani de taxi la intoarcere...nimic mai frumos pentru o provocare...si unde ajungi..simplu...unde nu ti-ai imagina vreodata ca se poate...bine ca ai bani de intoarcere!

a mai trecut o zi

n-am cerut eu asta....dar mi s-a deschis o usa inainte si am intrat din curiozitate...de pe geam mai intra lumina din cand in cand dar in general e prea intuneric sa vad pe unde merg sau ce fac...si exista o singura iesire pe care oricum n-o vad si nici nu stiu pe unde e...la capitolul asta sunt ametit...dar oricat de mult mi-au placut zilele trecute tot in camera asta in intuneric stau...viata e plina de surprize, adevarat, dar la cata guma turbo am mancat viata asta acum imi cad dubluri...parca am toate surprizele...si o astept pe ultima sa-mi completez colectia...pana atunci mestec a paguba! cand strig ajutor nu ma aude nimeni...asa ca nu mai strig...las timpul sa treaca...azi o ora...maine doua...si tot asa...suna a resemnare, stiu, dar mai am mult pana acolo...acum stau si astept macar un licurici sa intre in camera...

tribut

acorduri de vara....raze de soare...lumea parca e mai fericita vinerea, senzatii de libertate in urma rutinei saptamanale care ne invadeaza constiinta si supravietuirea cotidiana...dar si week-end-ul e tot o rutina...pe scurt avem o rutina generala in care, ca sa scapam de rutina saptamanii evadam in rutina de week-end...sa fim doar niste masini? niste roboti cu ganduri si capacitate de decizie neinfluentata neaparat de un pattern? music matters...si asta ma scoate din rutina, iubesc muzica si practic traiesc pentru ea...prefer s-o ascult, sa stau in locul meu cu capul pe spate si sa aud ce iese din boxe, sa inspir, sa traiesc...viata e mai dulce...scuzele sunt mai bune...dorul mai dispare...si mai ales..sunt prea putine senzatii, prea putine trairi care sa fie pentru mine mai speciale decat momentul in care zbier versurile unei melodii care-mi place foarte mult si parca ma aud pe mine mai tare decat ce aud in boxe....da! sunt binecuvantat ca exista muzica! animalul meu de companie....

who cares about what i want?

wake up and smell the coffee sunshine....duhneste a dezamagire...si eu inspir dezamagirea asta prin toti porii fara sa simt ceva, indopat cu antialgice, antispastice si dracu stie ce mai ingurgitez pentru ca in etichete nu mai am incredere de ceva timp...totul e ok cu mine...pur si simplu ajung sa traiesc doar ca sa ma intreb de ce traiesc? de unde schimbarea asta? fuck it...a fost luna plina...o mai tin asa o saptamana...doua...si daca nu ma apuc de droguri o sa fiu un om nou...sau cine stie...ma adaptez...prea nemultumit sunt de mine...logica mi se sfarama in fata in timp ce undeva mai jos se cladeste la loc...mi se rupe...coca mea s-a izbit de asa multe valuri ca practic e imuna la apa...tanjeste dupa provocari cum fac varcolacii dupa luna...si fara urlete..fara tipete...fara ovatii....fara nimic...poate sunt un dig de resemnare, dar ce varianta am...lumea e o provocare prea mare si n-am de gand sa sar cu cutitul cand din fata ma asteapta o teava cu un glont pe ea gata sa-mi intalneasca idealismul si inconstienta...sunt un stres pentru cei din jur pentru ca asta vor ei sa fiu...si sincer, prefer sa zambesc si sa le arat spatele...

from the place where normal things don't happen very often

cu razele soarelui in ochi pe un scaun incomod cu un spatar imposibil, se stramba de la razele soarelui, isi scutura scrumul din tigara si-mi spune..intrigata: "stii, m-am saturat sa ma simt ca un telefon public, adica, mai bagi o fisa, mai poti sa dai un telefon, ma intelegi?", eu ridic umerii si ii dau de inteles ca poate continua...si o face dar dupa trei cuvinte parca fara sens, isi mai indeasa o data tigara in gura, trage puternic si pana sa expire fumul isi pune un picior peste celalalt, isi pune cotul pe masa si-si sprijina fruntea in palma soptindu-si parca singura printre dinti "ce ma fac"...eu tac in continuare din umbra tocului de la intrare si mai mult ma uit pe geam dupa vrabii, ea vorbeste, ea stie ce. eu ma gandesc la firimituri de paine si la sirop de tuse....si parca-mi vine sa tusesc....si o fac. atunci isi stinge tigara si-si aduce si cealalta palma la frunte. imi vine sa urlu dar nu stiu ce, sau nu vreau! ma seaca muzica de la radio. as vrea sa tin o predica dar parca n-am chef s-o fac pe desteptul si spun doar "trece". las in aer o tensiune apasatoare, dar ea nu vrea sa renunte si-mi raspunde sec: "trece pe dracu!"...nu mai zic nimic, las dimineata sa faca dreptate si sa ma trezeasca din vis....

pe patul de moarte

ploaie...si o silueta cu mainile in aer se distinge printre stropi...isi cere dreptul de la zei care ii dau doar picaturi ude in timpul asta, ce ignorant...n-a citit legendele? chiar nu stie ca zeii nu se tin de cuvant? parca n-a invatat lectia...dezamagitul...si de cate ori te uiti spre cer si-ti spui dorinta si te bazezi pe altcineva decat pe tine...astepta-te sa ajungi in ploaie cu mainile in aer sfidant instinctul de baza, ala cu acoperitul...individualismul...atat de apreciat in era calculatoarelor....eu! la naiba cu munca in echipa...tot unul culege laurii....bucura-te de viata...inchina-i un pahar cand ai ocazia...si spune ce-ai pe suflet...iubeste, nu uita sa iubesti...pe tine, pe cei de langa tine...si cand situatia o cere...inseala, minte, neaga, minte mai mult...pentru ca sub stele esti singur si doar tu contezi...sa-ti imparti inima intre pasiune si gand...nu sacrifica nimic....nu ierta nimic...nu ignora nimic...nu uita detaliile, nu uita viata....nu uita diplomatia si ironiile fine....nu uita ignoranta, e arma cea mai buna, stapaneste indiferenta si alterneaza intre cer si pamant cum fac vulturii...dezbate, analizeaza, nu renunta...demonstreaza...bucura-te de mostenire, accepta destinul, impaca soarta...delireaza, demonteaza, aspira...transpira, iubeste mai mult...nu uita de iluzii si de dezamagiri...uita si tine minte in acelasi timp...

timp

intrebari...dileme...chin...iar intrebari..nesiguranta...emotii...viata! what more can i wish for? STIU! si totusi, pot? am? asta nu mai stiu...parca prea multe sperante indesate intro sticla pe care refluxul o tine la mal si oricum plaja e pustie! e cineva acolo? am dorinte egoiste, dar e momentul pentru asta...cine s-o faca in locul meu? cine sa ceara pentru mine? nu cred in impresari, nu in situatia mea...sunt, am fost si voi fi propriul meu manager, eu o fac pentru mine, un agent o face pentru comision....urasc comisioanele! vreau lucruri lumesti, normale....si parca cer imposibilul....nu cer pace pe pamant, e treaba lor pentru ce se cearta, vreau pace pentru mine...nu mai vreau ganduri rele, nu mai vreau sa stau pe ace cu gandul ca maine se intampla ceva rau...nu e vorba de trait clipa aici...departe de mine acum dorinta asta...am o viziune mai complexa azi...vreau sa zic ca am o viata...nu parti sau momente...ce se intapla cu mine? nimeni nu stie...si ma doare ca n-am unde sa ma duc si sa zic "asta nu e bine!", sa cer un sfat...sa impartasesc o realizare, sa ma bucur de un succes, sa dezvolt o revelatie...sa traiesc! uneori ma simt ca cea mai stricata leguma de pe raft, si ca intro zi o sa fiu dat de pomana cuiva care oricum face mancare si n-am sa dau niciun gust acelei portii...nu stiu...parca mi-am prins soarta si am batut cuie peste tot prin ea..si acum zace fara vlaga, suspendata undeva intrun copac in arsita soarelui! sa-mi fi facut eu asta? fuck it, gandesc prea mult...numai de bine...

is the weekend over?

this is it...after the rain the sun always comes out, and i had my moment, my piece of dream, my slice of heaven with that angel that i stole from eden and i enjoyed her lips far away from god's sight...now i'm still lost in this angels eyes...like watching the sea, get lost in its color and get mesmerized by it's waves...thoughtful yet speechless...me....me and my dream!

nu vorbesc serios!

moarte cu paracetamol....amarul gust al sfarsitului dupa o supradoza peste care treci repede dar stii ca sfarsitul se apropie si tragi de timp...incet insuficienta renala te distruge...si pui punct! iti iei adio de la vise si sperante, dar gandurile astea le pierzi inca din momentul in care incepi sa inghiti pastilele...e sadic, stiu! dar cam e adevarat...nu..nu ma gandesc la pasul asta, dar mergeam pe strada si ma gandeam la situatie...dramatica alternativa...nu stiu..nu-mi mai sta mintea la nimic....pauza!

in spatiu, pe steluta mea....

e greu sa te hotarasti cand nu stii ce sa alegi...asta e clar, poate e cunoscut de cand lumea, dar e universal valabil faptul ca nu totdeauna suntem destul de cerebrali sa stim ce sa alegem...si uite asa, iti pui parasuta in spate si sari in gol! ce daca n-ai mai sarit pana acum, de ajuns tot ajungi jos intrun fel....cu o experienta de viata sau cu ultima experienta de viata, sadic, nu? am sa fiu binedispus cand viata o sa-mi toarne vodca, nu cand ma lasa pe mine sa mi-o torn singur! agonie, drama, vertij, inapetenta, insomnie, inconstienta, individualitate, relaxare, speranta si dezamagire....atributele acestei dimineti! azi n-avem impacare, e vineri...e zi de post...unele persoane nu mananca nici un fel de carne azi...dar nu stau sa dezbat ideologiile clerului...nu-s asa open minded....defapt sunt...sau nu? damn..tre sa ma gandesc la asta! mi-e frig...stau in 3 metri patrati cu aerul conditionat pornit...nu e decat 9 dimineata, nici eu nu ma mai inteleg....fumez prea mult de vreo 16 ore si ma bucur ca n-am un pistol...as impusca niste persoane in momentul asta...but fuck it, life is what you make it! what i make of it! now i'm just dealing with the consequences....

impulsuri

....dar nu la modul romtelecom...aia sunt plictisitori cu reclamele lor cu familia "nustiucum" si cu telefoanele lor cordless moca! e frumoasa vara...e bestiala, dar cand o privesti din spatele unui geam intro incapere unde functioneaza o unitate ac! altfel vara e un iad....lunga vara fierbinte...cel putin asta am invatat azi...in rest bucurie...cat de multa bucurie...nu stiu..e marti...habar nu am..iubesc senzatiile astea nemotivate...impulsuri:)...sa fie de la muzica...sa fie de la versuri...mai mult e de la ea...but i won't share!!!! unele lucruri le tin pentru mine! am si momente de egoism!

pe mare e liniste, pe styx e plictiseala, cerber latra a paguba in timp ce prometeu isi freaca mainile de fericire si dintrun ranjet priveste in sus si zice "na-ti-o fraiere"...cel putin asa e in lumea mea unde speranta sufla in panzele mele si ma duce departe pe marea asta linistita...debordez de ganduri..sunt ca un lan de grau plin de maci si ma mandresc cu faptul ca impresionez cu prezenta mea si cu faptul ca toti isi imping barba-n piept atunci cand intru intro camera! pornirile astea ego-centriste au si ele o motivatie si poate ca ma iubesc mai mult decat ar trebui....dar acum ceva timp era ceva mai mult de iubit...m-am mai topit eu dar ma iubesc la fel de mult!

puterea...multi o viseaza, multi o doresc, multi au murit pentru ea...multi prosti! take a look around, regele auto-declarat al manelelor porno!!! pai asta e de pus in nomenclator, fix langa sculer-matriter, chiar dupa prajitor de seminte...sunt om, normal ca ma socheaza chestiile astea, ma intriga gandirea altora...mai mult..limitarea lor...dar poate ca sunt prea subiectiv cu ei in raport cu mine..poate e rau sa cer mai mult de la lume...de-asta renunt pas cu pas la pretentiile mele pentru o parte din lumea din jur...just like a king!

azi!

i ain't got shit good to say....so here's silence...

cuvinte

e greu sa definesti timpul, pentru ca nu stii la ce sa te raportezi...vorbim de atunci, acum si candva....dar trece secunda, atunci ramane atunci, acum devine atunci, candva poate e acum si tot n-am lamurit nimic...zic ca cel mai bine ar fi ca acum sa conteze, sa ne amintim de atunci si sa visam spre candva! definitii si definitii...si cate mai sunt, dar ca de obicei..e greu sa vada cei din jur ce vezi si tu, o sclipire dispare in cateva secunde, bucura-te de ea in loc sa-ti tocesti nervii convingand pe cei din jur ca ai vazut o asemenea minune, n-ai sa te inchizi in sine, ai sa devii mai profund, ai sa stii mai multe decat cei din jur....ce stiu ei!:)

intre doua cuvinte mai apare un gand..intre doua ganduri...atatea cuvinte, dar..gandurile nu sunt cuvinte spuse in gand? deci ramanem la ideea de cuvinte, indiferent pe ce voce le spunem...nu stiu...am momente ciudate de impacare, indiferenta, speranta si "nu uita de constiinta", ma simt cazut de pe gard dar inca atat de ametit incat sa nu inteleg daca am cazut in curte sau pe strada, dar da...in viata le poti avea pe toate...cineva mi-a spus odata "n-am acel ceva pentru ca inca nu mi l-am dorit"....il mai vad..ii cer reteta!