realitate

nu mai stiu ce sa scriu, o piatra mi-a scuturat gandurile...a mai trecut o luna...

nu vorbesc serios!

moarte cu paracetamol....amarul gust al sfarsitului dupa o supradoza peste care treci repede dar stii ca sfarsitul se apropie si tragi de timp...incet insuficienta renala te distruge...si pui punct! iti iei adio de la vise si sperante, dar gandurile astea le pierzi inca din momentul in care incepi sa inghiti pastilele...e sadic, stiu! dar cam e adevarat...nu..nu ma gandesc la pasul asta, dar mergeam pe strada si ma gandeam la situatie...dramatica alternativa...nu stiu..nu-mi mai sta mintea la nimic....pauza!

nonsence

ce-as mai putea sa spun despre lume...asa de multe de vazut si totusi atatea similaritati..e greu sa traiesti intre paralele...dar n-ai decat sa le constati...pentru ca ele exista..nu eu am inventat scrisul cum nici newton n-a inventat gravitatia(ciudata paralela...but weird is what i am)..importane e sa-ti gasesti zambetele in viata si sa stii sa te agati de ce conteaza..unii cultiva plante pentru a supravietui..indiferent ca le mananca sau le vand...altii cresc animale..si uite asa dezvoltam economia...de la troc la bilete la ordin...mersul pe strada e intradevar fascinant..pentru ca imi place sa privesc fetele oamenilor si sa imi dau cu parerea despre ce fel de viata duc...si in ras sa ma intreb in gand "cu ce face asta lumea mai buna?"..e un pic self-centered dar asa sunt eu...nu ma plang de atentie..sau de neatentie..a mea sau a altora..eu doar constat...si nu imi place dimineata..sau seara..cand toti sunt obositi..fie de la prea putin somn..fie de la prea putin somn si munca(constatari logice)...cred ca e motivul principal pentru care refuz sa conduc...lipsa asta de fete..de expresii...si nu mai stiu sa fiu dezamagit..dar nu din simpla si denigranta idee ca cineva undeva se simte mai rau decat mine..pentru ca asta e doar o scuza penibila..nici nu imi caut fericirea printre stele...desi ma vegheaza noaptea...o simt..as putea sa ma descriu ca un animal nocturn...dar viata de noapte are alte orientari aici..dar totusi..sa nu deviem...as putea sa scriu o poveste "drogul din asfalt"...natura devine o scuza proasta printre atatea fiare..asa a ne gasim salvarea cu mainile pe 105 taste si un monitor..o sursa de lumina care ne conecteaza la lume...devine totusi obisnuinta..plus ca asociem totul(paralelism..a?)si gasim noi frontiere...avem site-uri care ne duc in locatii exotice..avem orice pentru oricine...suntem capabili sa ne gasim o viata..si sa fim altfel decat noi...si pentru ce?totusi acelasi soare ne vede cand iesim din case...si exista unul care se plimba de nebun pe strada care ne citeste si ne catalogheaza..ne dezvoltam ortografia..ne specializam in spelling..si totusi multi inca n-au invatat sa scrie coerent..dar nu suntem aici sa suplinim educatia din scoli...lipsa..ce e cu ea..incercam sa umplem goluri..si din nefericire pentru noi..creem unele din ce in ce mai mari...si pana la urma...cedam? nu prea stim ce-i cu asta..nu ne dam batuti...alcoolul ne zice sa keep walking..si noi o luam de buna..si facem pamantul sa se invarta..ne cantonam intre scuze si chestii la care ne pricepem..si nu vrem sa ne intelegem cum ne inteleg altii...dar totusi speram la zile mai bune..si cand le avem nu stim cum sa le traim...si dezamagitor e faptul ca apreciem mai mult ceva pierdut decat ce inca avem..si totusi dorim tot timpul ceva nou...lucru care arata o latura de neinteles...cel putin pentru mine...e fara paralela..pentru ca nimic nu merge si inainte si inapoi in acelasi timp...omul sfideaza legile fizicii..si o facea dinainte sa asocieze fizica...cu ceva...nu vreau nimic..vreau doar sa fiu fericit...si stiu cum pot fi fericit..facand pe altii fericiti...un zambet scos de la cineva..imi confirma ca nu m-am trezit degeaba......

pagini

absenta e o chestie relativa, cum si prezenta e la fel de dubioasa! concepte ciudate acestea, mai ales in ziua de azi cand poti calatori on-line mai repede decat poti sa-ti amintesti locurile prin care ai fost....o usa, un castel, un muzeu, o masa, o cafenea cocheta, un semn de circulatie sau un "bun venit" intro limba necunoscuta! ideea data de nemuritorul shakespeare cum ca "a fi sau a nu fi" caracterizeaza acum ceva poate mai absolut(hmm...grad de comparatie?) decat simpla impacare cu gandul ca nimic nu conteaza prin prisma repetarilor consecutiv esuate de a mobiliza niste neuroni ruginiti...cea mai simpla scuza a unui pieton sa treaca strada nu este nici macar destinatia, ci purul hoinar curios de intamplarile de vizavi! dar pana la urma gramatica n-a omorat inca pe nimeni, inca nu exista asasini lingvisti...plus ca laboratorul criminalistic nu poate determina daca mortul a fost victima unui dezacord intre subiect si predicat....si uite asa se nasc vorbele de duh si folosirea abuziva a dezacordurilor pe un ton ironic menit sa jigneasca niste ignoranti! e ca si cum ai scuipa in mare....deja activam pe o plaja mult prea larga sa mai conteze si constiinta nu ne face decat sa visam...sa fim idealisti...ne e prea greu sa acceptam, si totusi in acelasi timp nu ne dam de ales! suna ciudat, stiu....sambata am vorbit 25 de minute fara intrerupere, si asta nu-i nici macar aproape de recordul personal, dar asta nu ma face cu nimic mai deosebit decat un difuzor, macar pe ala poti sa-l inchizi cand te plictisesti....me, i give you no choice!