de dimineata!

duminica dupamiaza....cola...fhm...niste floricele si o guma de mestecat care-mi minte limba ca ar mai avea vre-un gust, ignor somnul se poate spune...galagie si liniste in acelasi timp...nu stam sa evisceram ideea! afara totul ramane gri si un gand inecat in realitate cum ca nici anul asta zapada nu ne bucura! o zi ca oricare alta, doar ca nu toata lumea se duce azi la munca...am impresia ca ma tot striga constiinta...o sa se plitiseasca sau o sa raguseasca...e treaba ei...m-as separa de ea cateva zile, nu de altceva dar m-a umplut de fire albe la o varsta la care n-ar trebui sa existe decat de pe la l'oreal sau wella! imi place ideea cum ca totul e posibil, asa-mi cresc asteptarile, acum o piedica in plus...cine le mai simte...am genunchere...sunt prevazator...oare maturitatea o atingem cand nu ne mai satisface alcoolul? sau aia e senilitate? nu stiu...imi trebuie inca o dezbatere cu mine, dar mi-am trimis constiinta in concediu fara plata, ca doar e la moda! renunt pentru moment la ideea ca soarele-i pe cer..nu de altceva dar nu-l vad de nori...in rest toate bune, cred! daca dau cu banul chiar si pe muchie alegerea e buna, doar ca e ca atunci cand esti la mec si nu stii ce inghetata sa-ti iei pentru ca toate sunt bune! apropo de inghetata la mec...n-am mai mancat una de ceva timp...ia sa ma duc...cu ocazia asta vad si luminitele din centru...ma gandesc ca ar fi mai interesant la anul in loc de beculetele plictisitoare de anul trecut sa ne puna domnul primar asa..din 5 in 5 metri de la piata unirii pana la piata victoriei niste domnisoare, fotomodele de preferinta...toate cu numele luminita! evident imbracate cat permite vremea de sumar...eventual niste craciunite mai hardcore asa...cred cu tarie ca ar fi mult mai apreciate! fie! las de la mine...pot sa le puna..stiu eu..cate un beculet pe caciula de craciunita..sau in loc de o codita cum au iepurasii playboy...si evident e realizabil si sunt sigur, absolut sigur ca mult mai multa lume va spune "ai vazut luminitele din centru anul asta? sunt super tari!"...dar ce sa facem...nimeni n-a facut politica cu fese si sani..si nimeni nu va miza pe asta..nu suntem un popor de obsedati sexuali, din fericire, iar pentru nisa asta deosebita, slava domnului internetul este o binecuvantare aleasa!

azi ne mai pun astia inca o data sa iesim din case...sa ne ducem prin scoli..nu cumva sa uitam cum arata desi ne-am bucurat ca am iesit din ele...nu tot timpul bucuria revenirii in institutiile care ne-au dat o optiune in viata este reala...mai ales cand stai pe la cozi, dar daca trebuie trebuie, pentru simplul fapt ca ne sintetizam motivul de a deschide gura peste ceva timp si pentru a ne putea asuma greseala, judecata gresita sau putem da vina pe ceilalti pentru gresala sau judecata lor gresita! bine ca la metro e deschis non-stop! sau nu mai e?

everyday sinner

a mai trecut una, parca sunt pagini intro carte, asa repede trec...cititori prea putini, n-am ajuns la stadiul de bestseller dar mai sunt vreo 26 de pagini si se termina si capitolul 2009....ne apasa trecerea timpului, e un adevar...uitam sa profitam de el..uneori ne e dusman si de cele mai multe ori spunem ca ne vrea raul pentru ca pana la urma ne ia tot ce ne e drag sau ne ia pe noi de langa ce ne e drag...avem vre-un dusman mai mare? pentru ca intradevar ne e dusman daca nu avem viclenia de a profita de el, pe cat de rau e pe atat de naiv ramane, nu-si da seama o secunda de interesele noastre, aproape ca un miel inainte de paste care nu-si da seama o secunda de soarta cruda ce-l asteapta! asta e menirea pana la urma, si suntem facuti fie sa profitam de altii fie sa profite altii de noi...e o chestie de subtilitate fina si pana la urma exista un lant trofic...peste tot se aplica teoria pestelui mai mare, nu zicea cineva ca orice nas isi are nasul? si multa lume ar vrea sa fie pentru o zi multa alta lume, pacat ca nu le cunoastem gandurile daca suntem in locul lor..asta ar fi chiar interesant!

negustor de legi nescrise, vand din minte cu pretul intrebarilor puse cu sens si intro directie logica...adevarul este un fier incins...da cu ciocanul in el si-ti dai seama ca poti spune acelasi lucru in mai multe feluri! asa-i ca intrebarea conteaza? si limita penibilului o atingi cand uiti sa taci! ce-ai sa faci cand ai sa simti racoarea si ai sa stii fara sa intrebi si fara sa-ti spuna nimeni ca ti-a sosit clipa? e viata dreapta?

bitter

cinic...uimit...frapat...luminat...pe alocuri absurd, ceata intre pleoape, fum in cap, amar in gura, undeva in stomac o senzatie cum ca niste fluturi nu stiu pe unde sa iasa in timp ce in genunchi o calma relaxare care inhiba echilibrul. atata timp cat e intuneric poate nu conteaza, oamenii sunt in casele lor unde isi invelesc sperantele in timp ce altii isi tortureaza somnul cu griji si nesiguranta...e usor sa nu intelegi nimic...greu e sa-ti dai seama de punctul in care ai inceput sa nu mai intelegi nimic...o explicatie pleaca de undeva de acolo...pana atunci ramane doar speranta, planul si bucuria intamplarilor interesante de pana atunci! si da! e posibil, demonstrat chiar, sa ramai cu ochii in soare pe intuneric! ciudat, nu? in schimb real! unele lucruri chiar nu au o explicatie atata timp cat dintro data iti deschizi palma si spre uimirea privitorilor tii o perla in palma si te bucuri de faptul ca iti poti impartasi comoara de pret cu cei din jur pana in momentul in care fara retineri apare cineva si-ti da peste mana!!! manole si-a sacrificat sotia, viitorul, familia! noi ce trebuie sa sacrificam, care este pretul nemuririi? si ni-l asumam? pentru ca daca avem rabdare sa urmam balada pana la capat aflam sfarsitul tragic al mesterului....oare toti sa avem aceeasi soarta! ce ne asteapta? de unde toate alegerile astea...am in minte ascunse niste lucruri de asa mult timp ca parca nu mai stiu sa le caut...uneori imi trebuiesc secunde bune sa le pot acorda, sa le fac sa sune cald, normal...armonios..nu stiu ce sa intamplat!

cere-mi tot ce vrei...

nu-mi cere imposibilul, s-ar putea sa te surprind! nu-mi cere indiferenta, s-ar putea sa te doara! nu-mi cere luna de pe cer, s-ar putea sa nu-ti mai vegheze nimic noptile si nu-mi cere soarele pentru ca s-ar putea sa ramai in intuneric! nu-mi cere sufletul, s-ar putea sa ma pierzi! nu-mi cere motive, s-ar putea sa te copleseasca! nu-mi cere sinceritatea, s-ar putea sa plangi! nu-mi cere mana, s-ar putea sa nu ma mai placi cu una singura! nu-mi cere gandurile, risti sa ma pierd! nu-mi cere bani, n-am! nu-mi cere totul, s-ar putea sa raman fara nimic! nu-mi cere parerea, n-o sa-ti convina! nu-mi cere visele, sunt numai ale mele! cere-mi altceva!

volare cantare?

aparent vremurile sunt tulburi, tentativele se deconspira in timp ce adevarul ramane o reala nirvana cu care putem eventual sa frizam sau cu care suntem tangenti fara a avea un contact real, asta doar pentru ca fiecare traieste si are adevarul propriu facand astfel realitatea mult mai greu de suportat pentru cel de langa el, sau cei de langa el, sau restul, acum depinde de situatie! ca deh! toti stim ca avem dreptate, mai greu e sa-i convingem pe cei din jur de dreptatea noastra sau mai pe scurt sa ii convingem ca ei nu au dreptate plecand de la premisa de mai sus cum ca toti am avea dreptate in felul nostru! dar aici e o lupta inegala intre doua persoane sau intre doua entitati cu un mare dezavantaj care consta in incapacitatea aflarii in timp real a gandurilor celorlalti...nu-i asa? am rezolva mai multe mai usor daca am citi si ganduri! de aceea ne adaptam, devenim mai agresivi sau mai convingatori, mai pe scurt diferiti! si toate se amesteca si uite asa ne desavarsim ca indivizi, caractere si personalitati! ma pierd intre atatea abrevieri si sintagme, proiecte, garantii, voci si umbre!

ping

ce ma intriga cel mai mult? uneori libertatea cu care oamenii nu realizeaza, nu stiu sau nu inteleg ce fac, sau poate pur si simplu nu constientizeaza implicatiile cuvintelor pe care le rostesc! dar e greu sa fii coerent si sa spui ca faci ce faci cand faci sau apoi, sa nu mai evidentiezi un lucru pe care nu-l faci! e normal sa nu faci chestia aia, absurd era daca o faceai! poate sunt mult prea evaziv, sau fie, neclar! nici nu vreau sa fiu altfel pentru ca nu-mi sta-n fire sa nominalizez, poate doar daca am sa ajung in vreo comisie sau in vreun juriu...dar pana atunci mai sunt kilometrii de mers si incaltari de uzat pe acesti kilometrii! dilema-mi ramane in intrebarea daca se mai poate face ceva sau asemenea sentimente precum cele de mai sus pur si simplu imi permit sa le asociez cu o prostie si cu o lipsa de viziune, sau mai pe scurt persoanele respective chiar sunt incuiate? si e greu sa incerci sa introduci conceptul de logica in asemenea minti care ani buni au refuzat sa o accepte ca si notiune. si-mi mai e greu sa ma abtin pur si simplu sa izbucnesc intro avalansa de jigniri cum mi-ar sta in fire s-o fac dar ma imbunez cu gandul ca prostul te bate cu experienta la nivelul sau deci prefer demn sa-mi indur conditia!

from the zone where normal things don't happen very often

de ce toata lumea azi scrie despre tara? de ce toti ii ureaza la multi ani si se doresc a fi mai buni, mai impliniti, mai realizati, mai fericiti? ce se intampla, de maine se intorc la million sau pe unde mai umbla? sa fim seriosi, dupa mine este una din cele mai mari, rele si urate forme de ignoranta!

anyway, doua picioare, doua casti si doua maneci suflecate. de la casti o galagie, iar intre casti alta galagie, interioara de data asta. fum de tigara si un aer racoros dar intrigant de cald pentru luna noiembrie. e totusi seara si luminile inca nu s-au aprins, dar vestea ca-l asteapta ceva la destinatie face sa nu sesizeze amanuntul asta. e prins in ganduri si intrun viitor nesigur in care se bazeaza doar pe promisiuni fara garantii! asta ii e ruleta si spera din toata inima cand va trage data viitoare sa fie ceva pe teava. urca in autobuz si gaseste un loc liber pe care il ocupa mai mult de plictiseala decat din dorinta de a sta jos. apasa butonul shuffle, respira adanc si isi reia gandurile. multe au bantuit omenirea de-a lungul timpului dar nu poate sa se abtina de la ideea ca e contemporan cu vremurile viciilor si ale zabovirii, si e atat de patruns ca aproape uita cand trebuie sa coboare! face pasul afara si da sa-si aprinda o tigara! lumea nu-l intelege, macar el se preface ca o intelege pe ea!