putem doar impreuna!

vineri, 1 octombrie 2010

would you be there for me?

e doar o intrebare...oamenii se asteapta sa fie cineva langa ei...cand se bucura, cand sunt tristi...vor doar sa-si imparta sentimentele cu cineva care conteaza pentru ei...la bine sau la rau...

4 comentarii:

  1. Buna dimineatza si bine ai revenit!!!...chiar ma gandeam la tine..:).ce s-a intamplat..de te-ai inchis in carapacea ta de melc....si nu mai scoti capu' afara...:)...
    Si sincer ...da..recunosc....mi-au lipsit gandurile ...emotiile ..trairile tale...asa amestecate...complicate...:)...
    Sa avem o zi superba si minunata!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. …e o intrebare inofensiva…dar cat de normal si de usor pare raspunsul…atat de greu este sa-l urmam… sa-l respectam....Cateodata nu stim sau nu suntem pregatiti psihic emotional sa ne tinem promisiunile…
    Dorinta ..asteptarea de a ne fie cineva alaturi …e usor egoista…de ce?...in primul rand pentru ca mereu asteptam sa primim chiar daca uneori uitam …sau ….pur si simplu nu vrem sa oferim noi fara nimic in schimb …si in al doilea rand usor orgolioasa…pentru ca consideram ca asa e normal ……………ca asa se cuvine…ca meritam tot ce e mai bun…
    Avem nevoie in permanenta de o confirmarea a celui de langa noi ca suntem buni..ca suntem fantastici..extraordinari…si ca fara noi…nimic nu este la fel…ca totul depinde de noi…daca stai sa te gandesti..poate chiar asa este…fiecare dintre noi conteaza prin neinsemnata lui interactiune cu universul…dar importanta pe care ne-o dam …este mult prea mare...:)
    Ne place sa fim noi motivul starii de bine al celor din jur…sa se bucure si ei alaturi de noi…dar totodata…sa gasim si acel umar pe care putem sa plangem si sa fim consolati si intelesi …
    Da….asa e…vrem… si uneori ne ambitionam prea tare sa impartasim sentimentele cu cineva care conteaza pentru noi…deci…déjà punem o mare conditie..acel cineva care sa conteze si pentru noi…..dorinta ca sentimentul reciproc sa existe…oferim dar sa si primim in schimb …si uite cum dramul de egoism isi face iar aparitia…e precum o sare …uneori fina alteori grunjoasa care trebuie sa fie nelipsita dar care nedozata cum trebuie uneori afecteaza sau deranjeaza …:))

    Acesta este comentariul literar..:))…al simplei intrebari…in pauza “de batut campii”

    Raspunsul meu la intrebare …Voi incerca sa fiu acolo pentru tine …sa te ajut sa te intelegi …(desi o sa ajung sa cred ca eu nu ma inteleg pe mine, pt ca unele intrebari ganduri nu mi le-am pus niciodata….deci pot sa zic ca blogul tau are si un nebanuit efect psiho-terapeutic…daca exista asa ceva..:)) )….sa te incurajez atunci cand e nevoie…
    sa te trag de urechi cand te scufunzi usor usor…si abia ti se vede nasu’….si nu mai poti respira….da…sper sa pot sa fiu “un camarad” de nadejde …:)…

    RăspundețiȘtergere
  3. da vad ca ai inspiratie! mersi de ajutor!;)

    RăspundețiȘtergere